Logica si argumentare curs 6-13 mai. Argumentul bazat pe consecinte

ARGUMENTUL BAZAT PE CONSECINŢE (ARGUMENTUM AD CONSEQUENTIAM)

DESCRIERE

Argumentul constă în prezentarea, la nivelul premisei, a unor consecinţe probabile ale unei acţiuni sau stări de lucruri, iar la nivelul concluziei în afirmația potrivit căreia acţiunea sau starea de lucruri este sau nu este dezirabilă. Această formă de raţionare poate fi folosită într-un mod pozitiv sau negativ, ca un argument formulat ca răspuns la o propunere. Într-un argument bazat pe consecinţe pozitive (dezirabile), o stare de lucruri viitoare sau o acţiune sunt prezentate prin descrierea unor consecinţe pozitive ale acestora. Într-un argument bazat pe consecinţe negative, sunt prezentate consecinţe negative.

Argumentul bazat pe consecinţe este adesea folosit în deliberările economice sau politice unde nu există un consens în privinţa unei stări de lucruri sau a unei acţiuni viitoare.

SCHEMA DE ARGUMENTARE PENTRU ARGUMENTUL BAZAT PE CONSECINŢE POZITIVE

Premisă: Dacă va avea loc A, atunci în mod plauzibil vor avea loc consecinţe pozitive.

Concluzie: A ar trebui să aibă loc.    

Schema de argumentare corespunzătoare argumentului bazat pe consecinţe negative este următoarea:

SCHEMA DE ARGUMENTARE PENTRU ARGUMENTUL BAZAT PE CONSECINŢE NEGATIVE

Premisă: Dacă A are loc, atunci vor avea loc consecinţe nedorite vor avea loc.

Concluzie: A nu ar trebui să aibă loc.

EVALUARE/ÎNTREBĂRI CRITICE

1. Cât de puternică este probabilitatea sau posibilitatea ca aceste consecinţe să aibă loc?

2.        Ce dovezi sprijină afirmaţia că aceste consecinţe vor apărea dacă are loc A?

3.             Există consecinţe de valoare opusă care ar trebui luate în calcul?

Dificultatea de a răspunde la oricare dintre aceste întrebări face ca un argument bazat pe consecinţe să fie considerat discutabil.

EXEMPLE

Argumentele bazate pe consecințe se întâlnesc adesea în dezbaterile politice atunci când se evaluează motivele pro şi contra unor acţiuni. Spre exemplu, în luna mai a anului 1995 votanţii din provincia Quebec s-au întâlnit pentru a delibera în privinţa unui referendum prin care să-şi exprime opţiunea faţă de posibilitatea ca provincia să se despartă de Canada şi să devină o ţară independentă sau să rămână în continuare parte a Canadei. Unii votanţi au argumentat că consecinţele economice ale separării de Canada ar fi negative pentru Quebec. Alţii au argumentat că o ţară vorbitoare numai de limba franceză ar putea avea consecinţe pozitive asupra culturii franceze în Quebec. În cazurile de dezbateri politice, în mod tipic argumentul se referă la rezultate sau consecinţe viitoare, astfel încât consecinţele trebuie imaginate sau presupuse. Viitorul nu poate fi niciodată cunoscut cu certitudine, iar presupoziţiile pot fi în mare măsură conjecturale atunci când sunt implicate multe variabile complexe şi schimbătoare ale unei situaţii reale.

EXERCIȚII

1)    Paul şi Maria discută despre posiblitatea ca provincia Quebec să se separe de Canada. Paul spune că separare ar fi un lucru bun, pentru că ar prezerva moştenirea culturală francofonă. Maria argumentează că dacă Quebec se va separa, şomajul va creşte în special în Quebec, unde sunt multe agenţii guvernamentale federale.