ARGUMENTUL BAZAT PE SEMNE
DESCRIERE
Este un tip prezumtiv de argument care se bazează pe două premise :
(i) una care afirmă că anumite trăsături sunt în general specifice unui gen de
stări, obiecte, situații etc., și (ii) una care stabilește că într-un caz dat
ceea ce este observat sau constatat sunt acele trăsături. Pe baza acestor
premise se trage concluzia că starea, obiectul sau evenimentul va avea loc sau
a avut loc.
SCHEMA
ARGUMENTATIVĂ PENTRU ARGUMENTUL BAZAT PE SEMNE
Premisa specifică: A (o constatare) este adevărată în această
situaţie.
Premisa generală: B este în general considerată adevărată atunci
când semnul care îi corespunde, A, este adevărată.
Concluzie: B este adevărată în această situaţie.
EVALUARE/ÎNTREBĂRI
CRITICE
1) Care este forţa corelaţiei dintre semn şi
evenimentul semnificat?
2) Există alte evenimente care ar corespunde
mai bine acelui semn?
EXEMPLE
Argumentul este de regulă folosit pentru a formula ipoteze care preced explicații mai detaliate și complete,
ca în exemplul următor:
Atunci când
cercetătorii din rezervația de vânătoare Pilanesberg din Africa de Sud au
descoperit o serie de rinoceri uciși în mod sistematic, ei au avut două indicii
(semne) incriminatorii: rănile în formă de colț de pe cadavre și urmele de
picioare de elefant din împrejurimi. Deși elefanții nu atacă de regulă
rinocerii, rezervația de vânătoare are un număr de masculi adolescenți
nesupravegheați care în mod normal ar fi trebuit să trăiască alături de
masculii maturi. În lipsa modelelor comportamentale ale adulților, animalele au
devenit delincvenți juvenili.
În acest exemplu, rănile în formă de colți și urmele picioarelor de elefant
oferă indicii pornind de la un argument bazat pe semne. Două semne sau indicii
au sugerat că elefanții au fost ucigașii. Dar dovezi suplimentare au condus la
o ipoteză mai detaliată. Astfel, ipoteza inițială a fost confirmată, o dată ce
contextul mai amplu al lipsei influenței elefanților adulți asupra tinerilor a
fost completat.
În unele cazuri, există o secvență de semne,
dintre care fiecare, prin el însuși, oferă numai un motiv destul de slab pentru
a obține concluzia. Dar când secvența este considerată în întregime, se
formează un argument în care motivele pentru susținerea concluziei se cumulează.
Acest argument folosește un lanț argumentativ format din mai multe argumente
bazate pe semne care oferă sprijin în favoarea concluziei. Într-o povestire din
A Study in Scarlet, Dr. Watson, căutând
o locuință de închiriat în Londra, l-a cunoscut pe Sherlock Holmes. Holmes a
folosit următoarea secvență de raționare pentru a ajunge la concluzia că Watson
abia se întorsese din Afganistan:
Iată un domn care
este doctor, dar are o înfățișare de militar. În mod clar, un doctor militar,
deci. Abia a sosit de la tropice, pentru că are fața bronzată și aceasta nu
este nuanța naturală a tenului său, pentru că încheieturile mâinilor sale sunt
albe. El a trebuit să facă față multor greutăți și maladii, după cum arată fața
sa suptă. Brațul său stâng a fost rănit. Îl ține rigid și într-un fel
nenatural. Unde putea un doctor militar să treacă prin atâtea greutăți și să
aibă brațul rănit? În mod clar, în Afganistan.
Holmes a încercat să ghicească de unde vine Dr. Watson, în acest caz. Era
vorba inițial doar de o simplă ipoteză. Dar pe măsură ce exemplele particulare
de argumente bazate pe semne aduc dovezi, concluzia devine din ce în ce mai
plauzibilă. Contextul cazului a jucat de asemenea un rol important, pentru că
recent avusese loc un război în Afganistan la care luaseră parte mulți bărbați
englezi. Astfel, cea mai bună explicație a tuturor aspectelor observate de
Holmes – pielea bronzată, brațul rănit etc. – ar fi aceea că Watson participase
la Campania din Afganistan. Desigur, era doar o ipoteză. Dar concluzia trasă
prin argumentul bazat pe semne este un exemplu de raționare inteligent,
caracteristic pentru observațiile atente ale detectivului imaginar și pentru
forța de a trage concluzii din ele.
EXERCIȚII
Analizați următoarele argumente prin identificarea schemei argumentative
implicate. Identificați premisele și concluzia argumentului. Dacă există
aspecte discutabile ale argumentului care ar trebui luate în considerare,
identificați întrebările critice care trebuie puse:
1) Matilda avea nasul roșu, febră, tușea și
avea nasul înfundat. În a cincea zi, i-au apărut pete roșii pe corp. Prin
urmare, Matilda are rubeolă.
2) Ionela avea nasul roșu, glandele umflate,
și o ușoară febră. În a treia zi, i-au apărut pete roșii pe față și pe gât,
care au început să se decolereze după două zile. Doctorul a suspectat-o de
rubeolă. El i-a recomandat Ionelei o analiză a sângelui care a confirmat
diagnosticul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu